Cuvântul, (provenit) din limba greacă (veche), așa cum ați sesizat probabil, desemnează acțiunea de a corija, de a face o revizie asupra unui text scris. Provine de la verbul care înseamnă (potrivit dicționarului grec-francez al lui A. Bailly, pour les connaisseurs, „a aduce pe drumul cel bun” și, într-un sens figurativ, a redresa, a corija, a amenda. Îmi place acest cuvânt de când mi-am dat seama că ar putea cuprinde el cam ce fac eu cu textele pe care le primesc în grijă: le aduc „pe drumul cel bun” 🙂 Sună un pic arogant, așa-i? :)) Nici vorbă! Este adevărul gol-goluț! 🙂

În ultima vreme, cam de pe la sfârșitul verii, când am revenit la statutul de freelancer, s-a întâmplat să lucrez – de fapt, nu a fost o întâmplare, ci am fost recomandată de la unul la altul – pentru clienți persoane fizice, care au scris câte o carte, de cele mai multe ori, de non-ficțiune, și, înainte de a o trimite la tipar, mi-au trimis-o și mie pentru editare/corectură. Persoane cu diferite specializări profesionale m-au recomandat și altora pentru că au fost mulțumite de cum a arătat pe urmă textul lor, corectat, „adus pe calea cea bună” de mine 🙂 Fără falsă modestie, mi se pare cea mai bună formă de reclamă, recomandarea prietenilor și cunoscuților!

Dar m-am gândit că poate mai sunt doritori și nu știu că ofer astfel de servicii, la firma la care lucrez cu drag (firma mea, cum spuneam, self employed). Așadar, pentru toți aceștia, dar și pentru cei care m-ați bătut la cap de-a lungul timpului că „De ce nu-ți faci tu o firmă pentru corectat? Uite, s-ar putea numi Limba română pentru români, sau Școala de gramatică pe text”, sau pentru cei care mi-ați spus „Vai, dar acum sună cu totul altfel, mulțumesc!”, sau „M-ai salvat, că aruncasem virgulele total la întâmplare și mi-era rușine să trimit așa mai departe”. Pentru voi toți și alții – iaca, ăsta e anunțul: vă ajut să faceți textele voastre să sune românește, fie că doriți să le traduceți (pot să le traduc eu), sunt deja traduse (din orice limbă, lucrăm pe textul țintă, în română), sau sunt scrise chiar în română! 🙂

Lucrezi la o carte de non-ficțiune, dar prins în mrejele domeniului pe care îl stăpânești bine, nu îți mai dai seama cum sună lucrarea pentru publicul larg, care nu e specialist în acel domeniu? Ai avea nevoie de cineva care să „traducă” stilul tehnic al cărții în stil citibil, eventual chiar cu povești pe-nțeles, cu studii de caz bine ticluite?

Ai scris deja o carte, sau un eseu, sau un raport, și ai mai avea nevoie de încă o opinie înainte de a trimite textul la editură pentru publicare, sau la șeful de la birou? 🙂

Vrei să-ți spună cineva dacă tema cărții tale „se ține”, dacă personajele sunt destul de bine conturate, dacă descrierile suferă din lipsă de metafore sau dimpotrivă, cititorul riscă să se sufoce de ele la fiecare pas?

Ai obiceiul să arunci cu virgule în dreapta și-n stânga, că-ți pierzi, de-a dreptul, uzul rațiunii și nu mai poți ține pasul cu modificările din DOOM-uri, edițiile 1, 2, 3 și alte dicționare ortografice și de punctuație? Ai vrea ca altcineva să-ți spună unde ai pus cratimele greșit și unde-ar fi ideal să scoți virgulele dintre subiect și predicat?

Dă-mi manuscrisul să văd despre ce e vorba. Citesc, corectez, adnotez, comentez, editez, apostrofez 🙂 Aduc textele „pe calea cea bună”, Διορθωσεις.

Ce mă recomandă pentru acest job – pe lângă recomandările clienților mulțumiți?

De formație, sunt filolog clasicist, adică am făcut facultatea aia grea, de latină și greacă veche, la Universitatea București, pe vremea când se intra cu examen eliminatoriu, înainte de examenul scris propriu-zis, iar nu cu examen o dată la 2-3 ani, ca acum! Și, ce să fac, dacă mi-a plăcut cartea? Am continuat și cu master în studii clasice. După câțiva ani, am făcut un alt master, în istorie modernă și contemporană, la Central European University, pentru care m-am deplasat un an la Budapesta – ocazie cu care am deprins un pic și din graiul unguresc. La București am terminat un master de comunicare și relații publice, căci lucram eu pe-atunci în presa scrisă (vreo zece ani de presă cu totul, la publicații economice și de business IT&C) și credeam că presa se termină în PR. Wrong! Eu din presă am dat-o-n traduceri, de cărți și alte produse editoriale, apoi redactare de carte… ca la carte, în edituri unde am învățat „hands on” cum se face treaba asta a corijării textului scris. Am revenit la școală în pandemie – căci, doar ziceam, că ce să fac, dacă-mi place cartea?, și am învățat și teoria traducerilor, traductologia, la un traduceri literare de text contemporan, pentru cititorii contemporani, deci și retraduceri, și chiar subtitrare și supratitrare.

So, ca să nu mai lungesc vorba, vă aștept creațiile, literare și mai puțin literare, să ne jucăm cu ele! 🙂